Vestigii arheologice atestă locuirea acestui teritoriu încă din
paleolitic (depozitul de fosile cu o vechime de peste două milioane
de ani, descoperit la Bugiuleşti, comuna Tetoiu; este cea mai veche
urmă a existenţei umane de pe continent - Australanthropus
Oltenienis fiind prima legătură a antropogenezei în Europa).

După retragerea administraţiei romane, populaţia autohtonă a
trebuit să facă faţă invaziei popoarelor migratoare.

Diploma Cavalerilor Ioaniţi, emisă în 1247, menţionează existenţa Ţării lui Farcaş în această zonă.

În 9-12 noiembrie 1330, la Posada, localizată în zona Perişani, în
depresiunea Loviştea, armata condusă de Basarab I a obţinut o
răsunatoare victorie împotriva lui Carol Robert de Anjou, regele
Ungariei, care avea să constituie actul de naştere a Ţării Româneşti.

Râmnicu-Vâlcea este menţionat documentar, pentru prima dată,
într-un hrisov al lui Mircea cel Bâtran (1386-1418), domnitorul Ţării
Româneşti, la 20 mai 1388.

Judeţul Vâlcea este cel mai vechi din ţară, singurul care-şi mai păstrează denumirea iniţială, fiind atestat documentar la 8 ianuarie 1392 într-un hrisov al lui Mircea cel Bătrân, prin care i se dăruieşte Mânăstirii Cozia "albinăritul din judeţul Vâlcea".

Evul Mediu a generat un excepţional patrimoniu cultural, francezul
Henri Focillon numind Vâlcea "inima României şi patria patriei".

La 1504, Radu cel Mare înfiinţează la Râmnic, "oraş domnesc",
Episcopia Râmnicului - Noul Severin.

Primul sigiliu al oraşului dateaza din 1506, fiind unul dintre cele
mai vechi din Ţara Românească.

Mihai Viteazul a vizitat Ramnicul în condiţii vitrege, după bătălia de
la Mirăslău (18 septembrie 1600), când se îndrepta spre Austria. Aici, a convocat spre consultare pe cei câţiva credincioşi boieri ai săi: Buzeşti, Udrea Băleanu şi Mihalcea. Soţia marelui domnitor avea să se retragă la Râmnic, unde şi-a încheiat zbuciumata viaţă în 1603.

Vâlcea a devenit un important centru cultural sub domniile lui Matei
Basarab (1632-1654) şi Constantin Brâncoveanu (1688-1714).

Cea mai veche culegere de legi în limba română "Pravila de la
Govora"- 1640, Mănăstirea Govora.

Râmnicenii au avut cea dintâi fabrică de hârtie din Ţara Românească, din initiaţiva boierilor Rudeni, înainte de anul 1643/ Istoricul Aurelian Sacerdoţeanu.

Locul al II-lea pe ţară în privinţa aşezărilor monahale:
* 14 mânăstiri şi 9 schituri;
* 14 sfinţi au moaştele în Vâlcea;
* ansamblul mănăstiresc Hurezi - ctitorie a lui Constantin
Brâncoveanu (1688-1714), bijuterie a artei feudale româneşti, a fost
inclus din 1993, în lista patrimoniului mondial cultural UNESCO ca
monument istoric.

Datorită bunei aşezări geografice şi strategice, în Evul Mediu,
Râmnicul a devenit veritabilă reşedinţă de refugiu, al treilea oraş în
ordine cronologică, pe care domnitorii îl vizitau mai des (Vlad Ţepeş,
Radu cel Mare, Pătraşcu cel Bun).

Marele istoric Nicolae Iorga a catalogat Râmnicul drept "capitala tiparului românesc".

Între anii 1718 şi 1722, în timpul ocupaţiei austriece (1718 - 1739),
sub conducerea inginerului austriac Frederic Schwantz, pe partea
dreaptă a Oltului, a fost construit drumul cunoscut sub numele
de "Via Carolina".

În Râmnic, la 29 iulie 1848, pe locul actualului Parc Zăvoi, în
cadrul unei manifestaţii similare cu Adunarea de la Islaz, s-a
intonat pentru prima dată "Deşteaptă-te române!", versuri:
Andrei Mureşanu, muzica: Anton Pann, cântec care avea să devină Imnul Naţional al României.

Vâlcenii au participat la toate evenimentele marcante ale istoriei
naţionale: revoluţiile de la 1821 şi 1848, Unirea Principatelor - 1859,
Războiul de Independenţă - 1877, Marea Unire - 1 decembrie 1918,
cele două războaie mondiale.

- floră şi faună bogate;
- păduri de conifere şi foioase;
- terenuri agricole, plantaţii;
- sare (exploatată din vremea dacilor, din 1963 în soluţie), ţiţei, gaze
naturale, calcar, mică, materiale de construcţii;
- izvoare termale şi minerale.

Foarte bogate: Oltul - 130 km, Lotrul, Topologul, Olteţul, Bistriţa etc.
23 hidrocentrale pe amenajarea Olt - Lotru şi în judeţ - putere instalată:
- Olt mijlociu: 473,23 MW, producţie: 1401,9 GWh/an;
- Lotru: 644,65 MW, producţie: 1367,6 GWh/an.
Total: 1117,88 MW, producţie: 2769,5 GWh/an.

Principalele lacuri de acumulare

Călimăneşti - Căciulata

Apele minerale sunt cunoscute pentru calităţile terapeutice de pe
vremea romanilor.
Afecţiuni tratabile: boli de rinichi, metabolice, reumatice, sechele
postraumatice, digestive, alergice, profesionale, cardiovasculare,
nervoase periferice.
Împăratul Napoleon al III-lea se trata cu apă minerală de la izvoarele
din Călimăneşti.
Parcul Naţional Cozia (17.100 ha; Masivul Cozia şi Munţii Căpăţânii);
monument al naturii, sunt ocrotite o serie de specii rare din flora şi
fauna României.

Afecţiuni tratabile: hepato-biliare, ale tubului digestiv, renale şi
căilor urinare, dermatologice; alergii cutanate, metabolice şi de nutriţie, respiratorii, ale aparatului locomotor, sistemului nervos, ginecologice.
Apele de la Băile-Olăneşti au fost medaliate cu aur la Expoziţia Internaţională de la Viena - 1873.
Peste 30 de izvoare sunt exploatate astăzi, la nivelul staţiunilor
Aix les Bains - Franţa, Baden-Baden - Germania, Karlovy-Vary - Cehia.

Situate la 650-700 m, respectiv 1.400 m altitudine.

Peisaje şi resurse naturale deosebite.